La ZF Bankers Summit 2026, organizat de Ziarul Financiar în 2-4 iunie, Banca Transilvania a fost reprezentată pe parcursul primei zile de Ömer Tetik, CEO, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate, Aurel Bernat, Director Executiv Instituții Financiare și Relația cu Investitorii, Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking și Cătălin Caragea, Director General Adjunct Risc.

Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania:

• Stabilitatea sistemului bancar este foarte solidă din punctul de vedere al capitalizării și al lichidităţii, suntem în cea mai bună formă, atât Banca Transilvania, cât şi sistemul bancar.
   
• Focusul nostru este în continuare pe România pentru că, dacă tot suntem în urmă şi există potenţial de creditare și de creştere, nu dorim să pierdem acest focus. Dacă ne uităm la patru cicluri de câte cinci ani, vedem că Banca Transilvania la fiecare cinci ani şi-a dublat activele. Aceasta este şi ţinta noastră, cel puțin pentru următoarea perioadă. Dacă dublăm în următorii cinci ani activele băncii, vom fi doar în trend, adică nu este o ţintă foarte ambiţioasă. Aceasta este miza şi viziunea noastră.
  
  
• Ne uităm şi în afară, nu neapărat pentru că putem să facem o diferenţă în ţări precum Franţa sau Germania, unde sistemele bancare sunt foarte puternice. În câteva ţări din jurul României dorim să deschidem fie birouri reprezentative sau sucursale.
  
  
• Noi am construit bugetul pentru 2026 în noiembrie și nu am schimbat nimic, în ciuda schimbărilor externe și interne, inclusiv a contextului geopolitic din Orientul Mijlociu și a situației politice interne. Ne-am păstrat angajamentul de a livra o creștere de aproape 10% a creditării.
  
  
• În ultimii 10–20 de ani am crescut prin consum, iar acum România se schimbă și trece către o economie bazată pe producție, industrializare și investiții în infrastructură. Cererea în zona companiilor mici sau în retail este mai temperată, dar asta nu înseamnă că a dispărut. Creșterea continuă: în primul trimestru am deschis peste 130.000 de conturi la BT. Plățile prin BT Pay sunt foarte populare și vizibile pe piața locală.
  
  
• Un ritm mai ridicat de creștere și de cerere de creditare vedem în zona de energie regenerabilă, stocare și baterii, unde investițiile sunt semnificative, dar și în infrastructură – de la spitale la drumuri. După doi-trei ani vom fi surprinși de cât de repede vom ajunge la Sibiu, Iași și alte orașe. În prezent resimțim mai ales disconfortul lucrărilor atunci când călătorim între orașe. Chiar și agricultura, prin investiții în irigații și utilaje, are un potențial foarte mare. România poate deveni un furnizor important de produse alimentare pentru Europa.
  
  
• Digitalizarea economiei este un proces end-to-end; nu putem digitaliza doar sectorul bancar, ci este nevoie de digitalizare și la nivelul administrației centrale și al companiilor mici și mari. În urmă cu 10 ani anunțam că am ajuns la 1 milion de tranzacții cu cardul de Black Friday. În 2025, de Black Friday, am înregistrat 11 milioane de tranzacții. Adaptarea este rapidă, inclusiv în zona rurală.
  
  
• Despre investigația Consiliului Concurenței: Scenariul de bază este că în următorii patru-cinci ani vor exista litigii și discuții, în eventualitatea aplicării unor amenzi. Nu este vorba despre sume sau impactul acestora; obiectivul nostru este să demonstrăm că nu a existat un cartel sau înțelegeri și că evoluția ROBOR a fost determinată de factorii de piață – piețele internaționale, inflația și rata de referință. Este common sense din partea tuturor să continuăm creditarea şi dezvoltarea economiei decât să pierdem timp cu nişte percepţii greşite.
  
  

Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate, Finanțări Structurate și Factoring:

• Se resimt efectele şi se plătesc poliţele aferente ultimilor cinci ani. Totodată, 2026 a venit şi cu propriile sale turbulenţe. Atunci când ai impresia că nimic nu se mai poate întâmpla, apar evenimente neaşteptate. Nimeni nu se aştepta la criza din Golf. Am învăţat însă ce înseamnă o astfel de criză şi am văzut, totodată, rezilienţa economiei româneşti.
  
  
• După un 2025 foarte bun pentru noi, în anul 2026 am continuat procesul de aşezare a organizaţiei şi de valorificare a tuturor sinergiilor rezultate atât din integrarea OTP Bank România, cât şi din creşterea organică.
  
  
• Privim a doua parte a anului cu optimism. Se observă o îmbunătăţire în zona creditării şi parcă începe să se vadă o lumină la capătul tunelului. Există oportunităţi, iar în acelaşi timp sperăm ca această perioadă de incertitudine să se calmeze în viitorul apropiat.
  
  
• Există oportunităţi locale în aproape orice domeniu, pornind de la IT&C, unde suntem deja o forţă regională şi chiar globală, până la cele mai noi tendinţe generate de programe precum SAFE, de la producători de drone şi sisteme antidrone până la cele mai sofisticate soluţii tehnologice. Vorbim despre un spectru foarte larg, de la proiecte plain vanilla până la cele mai avansate şi inovatoare idei.
  
  
• În general, în zona de M&A vedem un potențial foarte mare, fără a nominaliza un sector anume. Suntem destul de puternici pe această componentă şi avem capacitatea de a oferi soluţii atât la nivel local, cât şi regional. Există oportunităţi semnificative în majoritatea sectoarelor economiei.
  
  
• Fiecare tranzacţie de M&A vine cu o componentă de creştere. Orice astfel de tranzacţie oferă o platformă pentru finanţări viitoare şi pentru dezvoltarea afacerii. În ultimii şase ani am dezvoltat foarte mult această linie de business. Am început cu tranzacţii de dimensiuni mai mici şi am ajuns la tranzacţii de valoare medie şi mare. În prezent avem o rată a creditelor neperformante (NPL) sub 1%, ceea ce arată că activitatea de M&A a fost gestionată corespunzător şi că oferă oportunităţi reale de creştere.
  
  
• Retailul rămâne un sector extrem de important în România, cu perspective de creştere şi consolidare a pieţei. De asemenea, în zona de healthcare am văzut atât consolidări locale, cât şi regionale. În concluzie, mixul de oportunităţi este împărţit între creşterea organică locală şi expansiunea regională, susţinută prin tranzacţii şi procese de consolidare.
  
  

Aurel Bernat, Director Executiv Instituții Financiare și Relația cu Investitorii:

• Observăm cum portofoliile şi ETF-urile încep să câştige tracţiune. Dacă ne uităm regional la evaluarea pieţei locale, suntem sub vecinii noştri. Bulgaria stă mai bine decât noi.
  
  
• Contextul este unul inflaţionist, în care investitorii se uită atent la oportunităţile şi alternativele pe care le au din punct de vedere investiţional. Pe de altă parte, impactul fondurilor de investiţii şi al pensiilor este încă destul de limitat ca procent în PIB. Abia recent vedem tracţiune reală către investiţii.
  
  
• Ne uităm la o imagine în care se caută alternative, randamentele sunt atractive, dar acest lucru nu ar trebui să reprezinte un capăt de drum, ci să ne dea încredere, având în vedere că am ajuns la 500.000 de clienţi în fondurile de investiţii. Mi se pare că abia acum începem cu adevărat să vorbim despre aceste lucruri.
  
  
• Dacă ne uităm la România aşa cum este ea, observăm două mari industrii listate cu tracţiune importantă: banking şi energie. Aceste domenii sunt pe val, iar şi piaţa este pe val. Investitorii se uită cu respect la România şi, dacă în timp util se rezolvă şi problema politică, atunci potenţialul nostru ar trebui să se reflecte în evaluări mai ridicate.
  
  
• Deşi cu toţii suntem de acord că performanţa trecută nu este o garanţie, aceasta este foarte relevantă pentru piaţa locală şi îi încurajează pe investitori să investească. Există însă şi subiectul inflaţiei, pe care mulţi investitori îl percep ca fiind presant. În acest context, o formă simplă de protecţie este orientarea către instrumente cu potenţial mai ridicat.
  
  
• Putem face investiţii în imobiliare, dar lichiditatea imediată şi piaţa locală, aşa cum este ea, oferă totuşi investitorilor de retail posibilitatea de a-şi lichida rapid portofoliile. România rămâne o ţară în care dividendul este în continuare ridicat, în jur de 7–8%, ceea ce este atractiv, în special în contextul luptei cu inflaţia.
  
  
• Din ceea ce observăm noi, baza de depozite este în continuare în creştere, ceea ce înseamnă că oamenii rămân atraşi de pasivitate în alegere. În acelaşi timp, avem o creştere de două cifre în ceea ce priveşte onboarding-ul.
  
  
• Nouă ne este uşor să spunem că aceşti bani vin de la alţii, de la concurenţii noştri. Privind ansamblul economiei, există un avans de 3 până la 5% al activelor alternative, iar acest lucru ar trebui să ducă şi la creşterea stocului de depozite. Diferenţa care intră în fonduri este relativ mică, vorbim de 5–6 miliarde de lei pe an – nu este o cifră care să impacteze semnificativ totalul stocului de depozite. Faptul că acum începe să se vadă un pick-up, o normalizare, ne dă impresia că se adună mulţi bani.
  
  
• Temerea mea este că ne facem prea multe griji cu piața de capital. Imaginați-vă că avem un război lângă noi, unul ceva mai departe, instabilități geopolitice, inflație. Mă întreb ce se va întâmpla când totul se va calma. Ce vedem este că orice eveniment negativ nici măcar nu mai influențează prețul petrolului. Eu cred că suntem pe un val pozitiv, iar acest val trebuie călărit din punct de vedere investițional. Avem un cal care trage bine.
  
  

Oana Ilaș, Director General Adjunct Retail Banking:

• Nu mai discutăm doar de produsele bancare per se, ci despre a rezolva nevoile oamenilor în mediul în care ei au venit, indiferent că sunt bancassurance, că sunt eSIM-uri, că este o asigurare de călătorie, că este un mod facil de a-şi plăti facturile sau de a conecta mici grupuri - părinţi, copii, prieteni - între ei. Cred că peisajul de retail s-a schimbat foarte mult şi vin foarte multe oportunităţi.
  
  
• Retailul încă are potenţial de a atrage clienţi noi, iar aici contează foarte mult alegerea pe care am făcut-o, în mod conştient, de a rămâne o bancă universală, chiar dacă nu a fost întotdeauna cea mai simplă opţiune. Asta înseamnă să lucrăm cu toate segmentele de clienţi şi să răspundem unor nevoi foarte diverse, inclusiv în zona operaţiunilor cu numerar. Pentru noi, însă, această diversitate reprezintă o mare oportunitate. Avem aproximativ 5 milioane de clienţi de retail şi continuăm să creştem de la lună la lună.
  
  
• Cred că nivelul incluziunii financiare din România este încă sub potenţial, ceea ce înseamnă că există în continuare oportunităţi importante de creştere, inclusiv prin integrarea românilor din diaspora. Putem atrage clienţi noi în măsura în care ecosistemul pe care îl construim răspunde concret nevoilor lor şi le oferă servicii relevante şi uşor de utilizat. Din acest motiv, una dintre priorităţile noastre a fost să dezvoltăm şi să îmbunătăţim permanent acest ecosistem.
  
  
• Cererea de credite încă a mers bine în prima parte a anului 2026, cu un apetit mai ridicat pentru creditele de consum. Cred că acest comportament reflectă şi dorinţa românilor de a-şi menţine un anumit stil de viaţă, chiar şi într-un context în care puterea de cumpărare este afectată. Un economist străin observa recent că românii continuă să apeleze la carduri de credit sau la credite de consum pentru a compensa scăderea salariului real. În acelaşi timp, şi segmentul creditelor imobiliare a continuat să performeze bine.
  
  
• Creditele au un rol foarte important în retail banking, însă realitatea este că, din cei aproximativ 5 milioane de clienţi, doar 1,2 - 1,3 milioane au un produs de creditare, indiferent de tipul acestuia sau chiar mai multe tipuri de credite. De aceea cred cu tărie că relaţia fundamentală cu clientul trebuie construită, înainte de toate, pe experienţă. De acolo începe încrederea şi tot acolo se construieşte o relaţie funcţională, relevantă şi sustenabilă, zi de zi.
  
  

Cătălin Caragea, Director General Adjunct Risc:

• În prezent, atunci când vorbim despre riscuri, avem un factor comun: politicul. Și aici nu mă refer la clasa politică, ci la riscul politic în ansamblul său. În acest context, putem vorbi despre două tipologii: pe de o parte, riscul geopolitic, pe care nu îl putem controla, iar pe de altă parte, componenta internă – care vizează clasa politică, guvernanța și instituțiile.
  
  
• Riscul politic este mai degrabă un trigger event, decât un risc în sens clasic și are impact asupra mai multor categorii de risc, în special asupra riscului de credit.
  
  
• Riscul de finanțare poate fi afectat imediat în cazul unui downgrade, ceea ce reprezintă un risc semnificativ. În momentul în care costul finanțării crește, acest lucru se reflectă în creșterea prețurilor – nu doar în costul creditării, ci, în general, la nivelul tuturor costurilor.
  
  
• Nu avem vreun sector pe care spunem că nu îl finanţăm, exceptând cele cu risc reputaţional. Dacă ar fi să vorbesc de sectoarele la care te uiţi un pic cu o mai mare atenţie, sunt suspecţii uzuali. Construcţiile sunt un sector care necesită o atenţie mai mare, dar într-o economie care este în dezvoltare, fără construcţii nu poţi să dezvolţi.
  
  
• Diferenţa faţă de acum 10 ani este că partea de civil engineering s-a diversificat. Dacă acum 10 ani ne uitam foarte mult şi cu mai mare precădere către partea de infrastructură rutieră, acum ne uităm şi la căi ferate, ne uităm la spitale, ne uităm la partea energetică şi cea din agricultură. Este important în construcţii cum finanţezi şi ce finanţezi. Nu te apuci să finanţezi speculativ, construcţii ascunse sau finanţări de real estate care sunt ascunse sub forma de construcţii.
  
  
• Agricultura pentru România este un segment esenţial, chiar dacă are 2,5% din PIB. România este a 5-a ţară ca şi suprafaţă. Trebuie să ne uităm la întregul lanţ. Noi avem o agricultură de subzistenţă pentru că ne lipseşte partea investiţională. Atunci când agricultura se face foarte mult pe mici fermieri, silozaţi şi aşa mai departe, atunci nu poţi să ai o agricultură comercială.
  
  
• Acestea două aş zice că sunt segmentele care sunt strategic importante pentru România, dar care sunt şi un pic shaky, deci necesită mai mare atenţie din partea băncilor când finanţează. Şi au venit acum în atenţie câteva sectoare care sunt dependente de preţul energiei, care pot fi afectate de către conflictul din Orientul Mijlociu, gen transport, logistică şi poate industria prelucrătoare, care este consumatoare de energie.
  
  
• Avem un potenţial neexplorat care este enorm. Dacă toţi jucătorii de la masă, politicul, autorităţile şi mediul privat ne-am uni forţele am putea să fim altundeva.