Ömer Tetik: ”La dimensiunea noastră, cota de piaţă nu mai este un scop în sine – focusul nostru este pe sustenabilitatea business-ului, pe profitabilitate şi pe experienţa clienţilor.”

Ӧmer Tetik, CEO Banca Transilvania, într-un interviu acordat Ziarului Financiar. Reluăm și aici interviul integral care cuprinde o trecere în revistă a imaginii de ansamblu BT, perspectivele de creștere ale băncii și planurile de extindere pe diferite segmente. Enjoy 😊.

1. Care sunt concluziile după rezultatele la S1/2024 - ce divizii au fost peste aşteptări, sub aşteptări, ce sectoare economice au mers/ce nu a mers, ce pieţe au mers/nu au mers?

A fost un început de an destul de previzibil pentru economie şi companii. Deşi creşterea economică a fost uşor sub aşteptările noastre şi ale economiştilor, contextul este unul relativ normal pentru companii şi populaţie, condus de driverii economici obişnuiţi şi aşteptaţi în România. Creşterea economică a încetinit, însă o veste bună este că inflaţia a mai scăzut şi nu vedem un stres semnificativ în niciun sector economic. Fiindcă avem creştere economică bazată pe consum, sectoarele economice şi companiile individuale evoluează diferit şi sunt influenţate de tendinţele din societate şi ale consumului populaţiei. Avem sectoare care merg foarte bine, dar şi sectoare care scad uşor sau sunt în stagnare.

În ansamblu, cred că a fost o primă parte a anului fără probleme deosebite şi fără noutăţi absolute – ştim şi problemele şi oportunităţile ţării – trebuie doar să acţionăm ţinând cont de ele.

2. Cum arată toamna lui 2024 pentru bancă, cum merg economia şi business-ul companiilor, cum arată cererea pentru credite atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice?

Primele 8 luni arată bine, cu volum de credite noi semnificativ peste aceeaşi perioadă a anului trecut – aici contribuie consistent creditele către companii, creditele de consum şi într-o pondere mai redusă creditele imobiliare. Sigur, cel puţin în cazul companiilor, aceste credite nu sunt utilizate integral imediat, aşa încât bilanţul nostru va creşte gradual. Tot în cazul firmelor, vedem un comportament activ, sunt atente la oportunităţi. Programele guvernamentale, mai ales IMM Invest, au contribuit la această cerere de credit. Aproape un sfert din volumele noi au legătură cu aceste programe. Pe de altă parte, structural, la nivelul sistemului bancar, vedem mai mult capital de lucru şi într-o măsură mai mică investiţii. Ne interesează prezentul, dar şi pentru viitor trebuie să muncim. Pentru creştere, ai nevoie de competitivitate, iar aceasta presupune dezvoltare şi investiţii. Din acest punct de vedere credem că, cea mai bună opţiune este să îi încurajăm pe cei care au ambiţii de creştere şi caută oportunităţi. BT caută firmele care au planuri de dezvoltare şi au nevoie de investiţii.

În ceea ce priveşte retailul, comportamentul oamenilor este mult mai mult bazat pe emoţie, dar şi pe evoluţia salariilor, unde, inclusiv cu contribuţia sectorului de stat, vedem creşteri şi acest lucru atrage cererea de creditare şi creşte consumul.

Un lucru foarte bun pentru noi – în mod particular, pentru Banca Transilvania – este că înregistrăm creşteri consistente şi în ce priveşte volumele operaţiunilor şi tranzacţiilor derulate prin noi. Suntem o banca universală, cu peste 500 de unităţi şi toate serviciile bancare posibile în portofoliul nostru. Astfel, înregistrăm creşteri de până la 30% la volumele din operaţiuni. Suntem şi printre puţinele bănci care nu am renunţat la cash şi lucrăm şi cu numerar pentru clienţii noştri – asta ne face şi mai atractivi pentru o categoarie largă de clienţi. Clienţii simt că suntem o bancă mare, care îi poate susţine cu orice soluţie, infrastructură, produs sau serviciu şi vin la noi.

Pe termen mediu, tendinţa va fi de creştere la BT şi de creştere uşoară în întreaga economie. Da, într-adevăr unul dintre driverii creşterii este consumul şi aici trebuie să generăm o tranziţie şi către alte modele. Pentru asta e nevoie de investiţii – ale statului şi ale companiilor. 

3. Cum vor evolua dobânzile la depozite şi credite după scăderile operate de BNR la dobânda de referinţă?

Dobânzile – la credite şi depozite – sunt deja pe o tendinţă de scădere uşoară şi acest lucru este un lucru bun, pentru că stimulează investiţiile, dar şi reduce costul finanţărilor existente şi uşurează serviciul datoriei clienţilor creditaţi. Tendinţa va fi accentuată  de reducerile de dobândâ deja previzibile în SUA şi UE, însă în România nu cred că vom vedea un trend accelerat. Pe de o parte, inflaţia este totuşi mai mare decât în Vest, dar de cealaltă parte, finanţarea deficitului bugetar necesită un volum mare de bani şi acest lucru pune presiune pe dobânzi, astfel încât aceste nu vor putea scădea prea repede.

Vom vedea scăderi, însă nu vor fi nici abrupte, nici accelerate şi între noi şi Vest (între leu şi EUR/USD) va rămâne un diferenţial de 1-2 pp. 

4. Ce se întâmplă cu cererea pentru creditarea imobiliară, ce se întâmplă cu piaţa imobiliară - creşterea preţurilor, scăderea tranzacţiilor, supraevaluarea sau nu a preţurilor, ce impact va avea scăderea dobânzilor?  

În piaţă imobiliară actuală se reflectă mai multe tendinţe pe care le vedem destul de evident. În primul rând, cifrele ne arată că volumul tranzacţiilor, pentru primele 8 luni, s-a menţinut sau a crescut uşor, în condiţiile în care între 50 şi 60% din tranzacţii sunt finanţate prin credit bancar. Pe de altă parte, am văzut şi o creştere sensibilă a preţurilor, în special influenţată de un stoc limitat de locuinţe – practic, preţurile cresc pentru că avem o cerere reală care este mai mare decât livrările. Însă, evident, atât tranzacţiile, cât şi creşterile de preţ sunt concentrate în câteva oraşe din ţară – în primul rând Bucureşti, apoi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara şi Constanţa, urmate de oraşe medii. Piaţa este dinamică, dar este polarizată şi stocul este limitat – asta duce la creşteri de preţuri - ceea ce, în final, limitează numărul tranzacţiilor.

Nu în ultimul rând, vedem că acea jumătate din piaţă care apelează la finanţarea prin credit imobiliar este foarte sensibilă la preţul creditului. Asta, în contextul în care dobânzile la creditele imobiliare, în România, sunt foarte jos, atât comparativ cu costul la care se finanţează băncile (dobânzile la depozite sau randamentul titlurilor de stat), cât şi comparativ cu alte ţări din lume sau regiune. Astfel, clienţii caută întotdeauna cea mai mică dobândă şi cele mai bune condiţii de creditare.

Până acum, piaţa imobiliară a evoluat destul de corelat cu pieţele din jurul nostru şi din Europa, creşterile au fost generalitate, şi cred că asta este o tendinţa la care ne putem aştepta şi pe viitor. In plus, in functie si de evoluţia economiei si în absenţa unor şocuri macroeconomice, nu vedem factori care ar putea afecta piaţa imobiliară pe termen scurt sau mediu.

5. Pe ce pieţe, oraşe, zone, sectoare vrea Banca Transilvania să câştige teren?

Din start vreau să menţionez că tocmai pentru că suntem o bancă universală şi cel mai mare şi integrat grup fnanciar din România nu avem preferinţe. Ne uităm la piaţă în ansamblul ei şi căutăm atât oportunităţi pentru BT – zone în care nu suntem reprezentaţi ideal – dar căutăm şi să susţinem oportunităţile pe care le are România, astfel încât să recupeze decalajul faţă de Vest sau alte pieţe globale. Trebuie să acoperim bine şi să reprezentăm toate geografiile şi toate segmentele.

Ne păstrăm focusul la piaţa serviciilor medicale – medici şi medicină privată, pentru că este o zonă în care sunt necesare foarte multe investiţii. Suntem, de departe, cel mai mare jucător, dar potenţialul este mare şi vrem să contribuim la aplanarea decalajului.

Sectorul agro întâmpină dificultăţi temporare, însă este o altă zonă cu potenţial maxim pentru ţara noastră – atât pentru că avem tradiţie, cât şi pentru că suntem o ţară mare, cu o geografie favorabilă şi asta înseamnă că avem obligaţia să investim, la fel, pentru a aplana decalajul faţă de alte pieţe globale.

Tradiţional am acoperit foarte bine, retail-ul, IMM-urile şi companiile medii, însă recent, odată cu creşterea băncii ne permitem să intrăm mult mai agresiv în piaţa de large corporate şi suntem un jucător tot mai relevant – atât pentru companiile locale, dar şi pentru cele internaţionale.

În retail, suntem o bancă populară, lucrăm cu toate categoriile de clienţi şi avem toate produsele. Începem acum să ne întărim infrastructura pentru a servi mai bine segmentul de mijloc al pieţei, clienţii urbani, cu venituri uşor peste medie. Îl numim segmentul premium – zona dintre clienţii de retail şi clienţii private banking. Faptul că avem cel mai puternic Grup ne ajută mult în zona asta – avem în Grup toate serviciile de care are nevoie un astfel de client – de la servicii de brokeraj, la asset management, leasing sau pensii. Sunt competenţe unice în România – acum lucrăm să le integrăm şi să construim pe ele layerul de client service.

Companiile din Grupul BT sunt o altă zonă de creştere pentru noi, însă aici am încheiat o rundă consistentă de achiziţii şi acum ne concentrăm pe integrarea lor şi pe faptul că vrem să aducem aceste servicii la baza de clienţi BT – cei 4,5 milioane de clienţi BT – şi astfel să creştem sinergiile. Vom creşte frumos aici, pentru că avem oportunitatea să ducem toate aceste servicii la întreaga noastră bază de clienţi.

Potenţialul este foarte mare, inclusiv pentru că în România suntem foarte jos în ceea ce priveşte educaţia financiară şi gradul de bancarizare, iar aceste servicii (pe care le oferă companiile din Grup) ne pot ajuta să creştem nivelul de incluziune financiară în ţară noastră. 

6. Unde se localizează creşterea NPL-urilor?

Suntem bancheri şi incertitudinile ne fac să vedem provocări şi probleme în fiecare an. Dar cifrele sunt bune şi costul riscului are valori scăzute. Vedem mai multă fragilitate în cazul firmelor mici şi mijlocii, unde apare şi o creştere a insolvenţelor, însă este o chestiune structurală, aşa a fost şi aşa va fi tot timpul prin natura acestor business-uri, care au nevoie să crească şi să acumuleze.

Având în vedere că NPL este de fapt un indicator care măsoară riscul, iar noi suntem într-o piaţă emergentă, cu multiple riscuri, dar şi faptul că noi, ca bancă practic gestionăm riscurile, în momentul de faţă, considerăm că nivelul creditelor neperformate este bun, aşteptat şi reflectă o sănătate financiară bună, atât la nivelul populaţiei, cât şi a companiilor (pe toate segmentele).

Nu ţintim ca scop în sine o scădere a NPL-urilor de la nivelul actual, inclusiv pentru că asta ar însemna că poate suntem prea selectivi în acordarea de credite, iar economia are nevoie de finanţare.

7. Cum merge creditarea pe programele de garanţii guvernamentale?

Sunt foarte populare. Preluând un termen la modă, sunt sold out, fiecare ediţie a însemnat cerere mai mare decât oferta. Antreprenorii caută aceste beneficii. Ele pot influenţa comportamentele şi deciziile acestora şi, din acest punct de vedere, mi-aş dori să văd o direcţionare mai puternică către investiţiile necesare în economie. Suntem în dialog permanent cu autorităţile şi vedem aceleaşi preocupări. Din punct de vedere logistic, efortul este mare, de fiecare dată.

8. Cum merge piaţa de agribusiness care este lovită de secetă, presiunea preţurilor, blocarea recoltelor în stocuri la preţuri mai mari, probleme de export?

Este un an dificil pentru fermieri. Atât din cauza nesiguranţei legate de preţuri, cât şi a secetei din acest an, care au venit după alţi doi ani problematici. În 2022, când a izbucnit războiul în Ucraina, a creat mişcări pe piaţa cerealelor, iar 2023 a adus scumpiri la îngrăşăminte şi probleme de logistică.

Banca noastră susţine agricultura de mulţi ani şi ştim că trebuie să ne uităm pe termen lung, să avem răbdare, să încurajăm fermierii să investească pentru producţii mai mari. Este nevoie să accelerăm investiţiile în irigaţii. Acesta este atât un subiect individual, pentru fiecare fermă, cât şi unul de strategie naţională. De altfel, noi încercăm să punem subiectul cât mai mult pe agenda publică, inclusiv prin parteneriatele cu Ziarul Financiar, prin care de doi ani suntem împreună pentru a discuta în diferite locuri din ţară despre oportunităţi de investiţii în agricultură.

Anul acesta, preţurile la cereale sunt relativ scăzute şi asta este o problemă pentru fermele de culturi vegetale, însă este o oportunitate pentru zootehnia românească, care poate avea furaje la preţ acceptabil. Noi suntem în contact cu clienţii noştri, căutăm soluţii unde este nevoie, de altfel, credem că soluţiile adaptate fiecărei situaţii sunt cele mai adecvate. Ne uităm cu încredere la 2025 şi suntem prezenţi în toate programele guvernamentale de sprijin – Creditul fermierului, APIA etc.

Problema este şi seceta, dar şi lipsa investiţiilor în irigaţii şi modernizarea structurală a agriculturii – ceea ce ne face şi mai vulnerabili la secetă şi la fenomenele naturale, iar acest lucru înseamnă o sezonalitate şi mai crescută a culturilor.

Cel mai important lucru este faptul că BT are o echipă numeroasă de oameni specializaţi în agricultură şi care doar asta fac în BT – aceşti oameni sunt în permanenţă pe teren, în contact cu fermierii, discută toate problemele şi găsesc soluţii pentru clienţi.  Avem un framework foarte bun prin care găsim soluţii individuale bune pentru clienţi şi cred că asta este cea mai bună abordare şi la contextul nefericit actual.

9. Cum şi când se va reflecta în bilanţul băncii achiziţia OTP? Cum arată procesul de integrare, care este reacţia clienţilor OTP care trebuie să se mute la OTP atât pe zona de retail, cât şi pe zona de corporate?

Planul de integrare merge bine, este în linie cu ceea ce ne-am propus până acum. Am început de câteva săptămâni, suntem în etapa în care cunoaştem produsele, serviciile, procedurile OTP Bank şi, bineînţeles, colegii de acolo. Echipele noastre şi cele din OTP sunt interesate de clienţi şi business şi, de aceea, chiar în aceste zile încercăm să ne întâlnim cu cât mai mulţi clienţi OTP Bank, în întreaga ţară. Întrebările lor sunt foarte constructive, din ce am văzut până acum, iar principalul interes al clienţilor este cum îi poate sprijini BT în activitatea lor.

Având în vedere că integrarea este în derulare, cele două bănci au activitate separată, aşa încât clienţii OTP Bank colaborează în continuare cu banca lor. Chiar am venit foarte repede cu prima facilitate pentru ei, extinderea accesului la reţeaua noastră de bancomate, aşa încât pentru operaţiuni de bază au aceleaşi condiţii de cost ca şi la OTP Bank România. Pentru aceşti clienţi înseamnă acces la 1.900 de bancomate în plus, în 350 de localiţăţi. La cum arată lucrurile acum, cred că ne putem aştepta ca undeva în primul trimestru din 2025 să vedem în bilanţul BT şi portofoliul OTP România.

10. Care este următoarea ţintă de cotă de piaţă, de business pentru BT după preluarea OTP?

La dimensiunea noastră, cota de piaţă nu mai este un scop în sine – focusul nostru este pe sustenabilitatea business-ului, pe profitabilitate şi pe experienţa clienţilor. Acum, banca are peste 20% cotă de piaţă, iar după ce şi OTP România se va reflecta în bilanţul BT, vom ajunge aproape de 24%. În plus, aşa cum menţionăm cu fiecare ocazie, planul nostru este să creştem semnificativ şi organic - peste creşterea sistemului bancar din România şi peste creşterea economică.

Creşterea BT va fi un mix de creştere organică peste media sistemului, M&A, creşterea Grupului Financiar, creşterea gradului de bancarizare din România. În plus, aş vrea să menţionez că ne uităm tot mai atent şi focusat la diaspora şi lucrăm să perfecţionăm abordarea noastră pentru a câştiga românii de peste hotare.

Nu în ultimul rând, vom creşte agresiv doar dacă vom reuşi să rămânem cea mai bună bancă din România şi să ne adaptăm la provocările prezentului  - de la servicii digitale, la evolutia modelului de pricing. Dacă rămânem cea mai bună şi agilă bancă din ţară, vom creşte şi asta se va reflecta în bilanţ.

Astfel, lupta în BT o ducem pe două planuri – luptăm comercial pentru clienţi, dar luptăm şi intern pentru a optimiza serviciile şi produsele, pentru a creşte eficienţa. 

11. Care este targetul BT pentru numărul de angajaţi, sucursale?

Numărul de colegi şi numărul de sucursale nu sunt un obiectiv în sine pentru noi. Noi avem un model de banking integrat, suntem cea mai mare bancă, dar şi singura bancă mare care are o integrare verticală foarte bună, de la unităţi, la ATM-uri şi procesare numerar, până la Grupul Financiar.

Modelul nostru de banking hibrid – cea mai bună reţea, integrarea verticală, dar şi cele mai bune aplicaţii (pe care fie le avem, fie sunt în dezvoltare) produce rezultate şi asta se vede în cifrele BT. Nu ne dorim să schimbăm asta.

Rămânem cu o reţea mare, cel puţin la fel de mare ca în momentul de faţă, iar modelul nostru înseamnă şi că vom avea mai mulţi angajaţi decât media sistemului. Eficienţa noastră vine din modul în care servisăm clienţii şi din faptul că suntem aproape de ei şi construim o relaţie simbiotică împreună. 

12. Cum va susţine BT la anul economia, companiile şi bugetul de stat având în vedere că necesarul de finanţare va creşte dar cu un risc mai mare?

Într-adevăr – traversăm un an provocator şi probabil că anul viitor va fi şi mai provocator, având în vedere inclusiv că urmează alegeri în multe părţi ale lumii şi pieţele aşteaptă un rezultat. Însă şi dacă ne uităm în urmă, tot ani provocatori am traversat.

Necesarul de finanţare este mare din toate punctele de vedere – şi Statul are nevoie de sume tot mai mari, pentru a finanţa deficitul, dar şi salariile cresc, astfel că şi populaţia este eligibilă să ia credite tot mai mari, dar şi firmele au nevoie de bani (cresc salariile, creşte inflaţia deci este nevoie de mai mult capital de lucru) şi în plus, este nevoie de investiţii pentru a recupera decalajul de care tot vorbim, între noi şi Vest.

Pe de altă parte, rată de creştere a economisirii este foarte bună – în ansamblu, economiile cresc cu peste 10%, mult peste creşterea creditelor şi asta crează rezerve pentru a finanţa Statul, firmele şi populaţia.

Evident că şi noi de uităm cu îngrijorare şi primim tot mai multe întrebări legate de deficite (atât cel bugetar, cât şi cel comercial) şi atragem permanent atenţia că trebuie să fim precauţi – în special pentru că traversăm un moment bun în pieţe, însă asta se poate schimba şi ar putea fi dureros, dacă o astfel de schimbare ne prinde cu vulnerabilităţi excesive.

Noi vom păstra un echilibru – ca şi până acum – suntem principalul finanţator şi al Statului şi al firmelor şi al populaţiei şi asta va rămâne aşa – vom creşte proporţional şi echilibrat pe toate segmentele.

Am văzut că şi alţi jucători – nu doar din sectorul bancar – au atras atenţia că taxarea cifrei de afaceri (taxa bancară în cazul nostru), ar fi bine să fie eliminată cât mai repede, aşa cum e menţionat şi în legislaţie – pentru că firmele şi băncile au nevoie de resurse pentru investiţii şi dezvoltare. În cazul nostru, avem nevoie de profit, pe care în mare proporţie noi îl reinvestim şi astfel ne creştem capacitatea de a finanţa economia (mai ales într-o piaţă foarte reglementată, în care bufferele de capital sunt semnificative). Practic, la noi – deoarece creştem capitalul cu mare parte din profit, fiecare leu din profitul pe care îl capitalizăm se poate întoarce ca 5 lei în finanţarea economiei.

În plus, firmele mari, nu doar băncile – au un rol important în economie şi prin efectele indirecte – angajează mulţi oameni, iar aceşti oameni consumă mai departe. Firmele mari au furnizori care prestează servicii, care livrează produse, care fac mentenanţă. Orice taxare a cifrei de afaceri face ca aceste firme mari să încerce să fie tot mai eficiente (pentru a putea plăti taxele pe cifra de afaceri) – ori asta înseamnă că ele strâng şurubul şi stresează întregul ecosistem în care operează, de la angajaţi la furnizori şi aşa mai departe. E un subiect la care trebuie să fim atenţi din toate perspectivele şi să avem certitudinea eliminării acestor taxe (repet nu doar în cazul băncilor, ci în general).

13. Cum gestionează BT creşterea susţinută pe zona creditelor de consum, o creştere considerată prea mare de către BNR?

Cred că noi suntem extrem de precauţi în politica noastră de creditare – inclusiv în politica de credite de consum. Şi cred că întregul sistem din România este precaut şi bine verificat şi reglementat.

Da – este o situaţie, probabil temporară, generată şi de creşterea salariilor (atât pe fondul contextului electoral, dar şi pe fondul problemei demografice), însă cred că această creştere se va mai tempera pe parcursul anului viitor. În plus, dacă economia va creşte conform aşteptărilor anul viitor şi dacă nu apar şocuri externe, această creştere a îndatorării va fi absorbită totuşi repede, pentru că creditele de nevoi personale sunt totuşi pe termen scurt.

14. Creşterea activelor, creşterea creditării, creşterea depozitelor, creşterea băncii în ansamblu vine şi cu un necesar de capital  mai mare, cum stă BT din acest punct de vedere?

Aş zice că stăm foarte bine la în ceea ce priveşte capitalul şi capitalizarea, iar piaţa are încredere în noi – asta se vede atât în evoluţia acţiunilor şi evaluarea generală a băncii, cât şi în evoluţia obligaţiunilor MREL, emise anul trecut, pe piaţă secundară, unde randamentul a scăzut continuu.

Fiindcă vrem să creştem peste media pieţei, evident vom avea nevoie de capital şi acesta va fi un blend între capitalizarea profiturilor şi operaţiuni în piaţă (fonduri eligibile MREL). Ne ajută şi contextul general de piaţă si este un subiect pe care îl privim destul de comfortabil. Chiar foarte recent am derulat o operaţiune în piaţă, suntem foarte mulţumiţi, atât în ce priveşte interesul investitorilor, mixul de nume care a decis să finanţeze operaţiunea, dar şi de nivelul randamentului. Reuşim să stabilim noi repere de yield şi interes al investitorilor, pentru o bancă independentă din regiunea noastră şi asta ne bucură şi arată şi interesul pe care economia României îl are pentru investitorii străini. 

15. Care sunt planurile BT pentru divizia de investiţii - produse noi, fonduri noi, o prezenţă mai mare pe activitatea de brokeraj la Bursă?

Investiţiile şi în general companiile care activează pe pieţele financiare (BT Asset Management, BT Capital Partners şi BT Pensii) sunt un subiect unde avem planuri foarte mari şi ambiţii să ajungem la cât mai mulţi oameni. În general, observăm că acum populaţia şi în special oamenii care economisesc şi segmentul premium se uită foarte atent la randament şi caută randamentul. Noi avem planuri de scalare – lucrăm la soluţii tehnice astfel încât să punem investiţiile pe telefonul tuturor clienţilor BT.

În general, vedem o tendinţă a românilor către acţiuni cu nume cunoscute din piaţa internaţională, atenţie la randament şi chiar spre a lucra cu brokeri din străinătate, online, pe care nu îi pot verifica bine (din perspectiva siguranţei sau a reglementării pieţei unde sunt înregistraţi). Este o abordare care poate genera riscuri şi noi recomandăm clienţilor să stea în pieţe reglementate, apropiate (pe care le cunosc) şi să lucreze cu intermediari siguri, localizaţi în pieţe mari sau înregisraţi şi în România.

De aceea, noi acum lucrăm – şi am lansat chiar zilele acestea – soluţii prin care clienţii să poate accesa fonduri şi investiţii – reglementate în România – într-un mod cât mai sigur.

În acelaşi timp, mă bucur, că după aproape 35 de ani, Bursa de Valori Bucureşti începe să prindă tracţiune din toate punctele de vedere – atât companii disponibile pentru investiţii, cât şi creşteri constante ale numărului de investitori. Un rol foarte important îl au fondurile de pensii şi stabilitatea legislaţiei pensiilor private din ţara noastră şi cred că este bine ca Statul să încurajeze acest lucru şi pe viitor – pentru că acumularea de capital este principalul generator de bunăstare pentru populaţie şi firme, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt.

16. Preluarea OTP, BRD Pensii, creşterea băncii se reflectă în preţul acţiunilor BT de pe Bursă?

În teorie, preţul include aşteptările legate de un emitent, însă relevant pentru noi a fost mereu succesul integrării post-achiziţie. Avem un istoric relevant pe integrările realizate, cam zece, dacă mă refer la bănci şi companii complementare bankingului, iar în fiecare caz am reuşit să generăm sinergii peste aşteptările pieţei. În multe cazuri diferenţa o face integrarea şi noi suntem un best practice în privinţa integrarilor.

17. Care sunt planurile BT pentru zona de digitalizare, produse şi servicii noi?

Fundamental, planul nostru este să avem cele mai bune aplicaţii din România – pentru retail şi companii.

Am început puţin mai târziu acest plan, însă acum avem un roadmap stabil şi clar – BT Pay va fi aplicaţia noastră pentru persoanele fizice şi BT Go pentru companii. Lucrăm la ele să fie cele mai bune şi mai complete aplicaţii din România şi cred că în maxim 9 luni, acest lucru va fi clar pentru toţi clienţii.

Băncile clasice – pornite în offline – cum suntem noi – au început mai greu să se adapteze la digital – adică inerţia a fost mare. Însă, odată porniţi, cred că inerţia se manifestă şi în sens invers, adică avem avantaje majore – avantaje date de dimensiune şi de încrederea în faptul că reuşim să combinăm online-ul cu reţeaua fizică şi oferim toate serviciile şi întreg suportul. Sincer, nu cred că în termen de 9-12 luni BT va avea un element care să ne diferenţieze negativ de fintechs sau băncile exclusiv digitale. Altfel, cum am spus, ne uităm foarte atent la produsele de investiţii şi la segmentul premium.

18. Cât a investit BT în achiziţia celor 4 bănci - preţuri, costuri/investiţii totale?

Cred că o cifră exactă este greu, înspre imposibil, de calculat pentru că au fost deal-uri complexe, cu multiple componente – de la preţul în sine la liniile de finanţare şi investiţiile ulterioare. În plus, noi din toate deal-urile bancare am înregistrat şi câştiguri imediate. Cu siguranţă am depăşit 1 miliard de euro. Însă cred că două lucruri sunt importante aici – bankingul este un business de volum, nu poţi face treabă bună pentru clienţi şi acţionari, dacă nu eşti sus, dacă nu ai masă critică. Deci noi nu am fi reuşit să ajungem aici fără aceste achiziţii. Apoi, cum am spus – achiziţia poate crea sau nu valoare. Integrarea este probabil mai importantă şi noi aici am reuşit să creăm valoare de fiecare dată. În plus, prin integrările noastre am câştigat o competenţă unică în piaţa bancară din România – pe care cred că nicio altă bancă nu o are.

19. Cât se poate câştiga prin creştere organică, cât mai poate câştiga BT prin noi achiziţii?

Începem anul cu o cotă agregată de aproape 24%. Am menţionat-o şi în trecut şi a menţionat-o şi domnul Horia Ciorcilă – Preşedintele Consiliului de Administraţie BT – ar fi bine să ajungem şi rămânem confortabil la un prag peste 25% într-un orizont scurt spre mediu. Asta ar produce şi mai multe sinergii şi pentru clienţi, dar şi pentru bancă şi am putea servi mai bine toate categoriile de clienţi. Bankingul este foarte scump acum – e nevoie de investiţii masive în capital, IT şi reglementare, iar pentru cei mici şi în promovare – pentru asta avem nevoie de bănci mari, care să poate dilua costul acestor investiţii şi să ofere un cost al finanţării redus clienţilor – doar băncile mari pot face asta. Mai mult, în România este potenţial ca ponderea activelor bancare în PIB să se dubleze pe termen lung – acesta este un alt factor pe care trebuie să îl avem în vedere şi care va contribui la creşterea Grupului BT.

Cred că miza unor bănci mari şi puternice este importantă pentru ţară şi pentru economie – băncile mari au forţă să finanţeze economia la costuri reduse şi în tickete şi volume mari. Ori costul de finanţare sau chiar existenţa finanţării în sine este un element cheie pentru competitivitatea firmelor şi a economiei noastre în piaţă globală.