Bogdan Pleșuvescu, BT: Pentru România și antreprenorii ei există acum un moment favorabil de a investi

La Conferința Capitalul autohton al României - maturizare și trecere la statutul de forță regională, organizată în septembrie de CursDeGuvernare.ro, s-a vorbit despre cei 30 de ani de economie de piață, în care capitalul autohton s-a dezvoltat și vizează trei direcții – de la diversificarea investițiilor, țintirea valorii adăugate mari, la internaționalizare.

Mai mult, a fost subliniat momentul foarte oportun pentru accelerarea vitezei pe aceste trei direcții, având în vedere reindustrializarea Europei, negocierile avansate de aderare la Uniunea Europeană a Moldovei și, mai ales, a Ucrainei, precum și consolidarea flancului estic al UE inclusiv economic. Toate acestea sunt o bună ocazie pentru capitalul autohton al României de a-și arăta potențialul.

Grupul Banca Transilvania a fost reprezentat de Bogdan Pleșuvescu, Director General Adjunct, care a transmis următoarele mesaje referitoare la oportunitățile de investiții, având în vedere contextul economic, social și politic, precum și la finanțarea capitalului autohton: 

• Pentru România și antreprenorii ei există acum un moment favorabil de a investi, de a coordona politica de expansiune către acest trunghi care pare că se formează: triunghiul România -Moldova – Ucraina.
  
  
• Este o oportunitate inclusiv pentru politicienii români. Fondul de garantare ar putea să sprijine foarte mult investițiile pe care companii românești ar putea să le facă în reconstrucția Ucrainei, în partea acesta de investiții în Moldova pe programe de pre-aderare la Uniunea Europeană.
  
  
• Avem know-how, avem experiență, am fost învățați de alții ce înseamnă preaderare la UE, e timpul să învățăm și noi pe alții, prin parteneriat, programe ce pot beneficia de sprijinul guvernului pentru investiții în afara țării.
  
  
• Din perspectiva internaționalizării, o să vorbesc din perspectivă proprie, am participat la achizițiile transfrontaliere pe care BT le-a făcut: participația majoritară la Victoriabank, din Republica Moldova, unde am coordonat banca în perioada 2018-2023; BCR Chișinău, prin intermediul Victoriabank, precum și extinderea BT în Italia, la Roma.
  
  
• Generațiile de acum au oportunitatea de a transforma acest know-how pe care l-am dobândit prin investițiile străine în România, prin toate programele de training, de creștere a leadership-ului din companiile românești sau cu capital românesc, de a le coordona în așa fel încât business-urile românești să poată să se extindă în afara granițelor, așa cum bine au făcut afacerile din Polonia, Cehia, Ungaria, dacă ne uităm în jur.
  
  
• Ca oportunițăți, s-a spus că Moldova nu e considerată o expansiune regională. La firul ierbii, lucrurile stau diferit. Moldova este o țară încă în afara UE, dar care prezintă particularități și oportunități pentru afacerile din România. Este important să înțelegem că, deși se spune că trenul nu vine de multe ori în gară, pentru România și antreprenorii ei există acum un moment favorabil de a investi, de a coordona politica de expansiune către acest trunghi care pare că se formează: triunghiul România – Relublica Moldova – Ucraina.
  
  
• Apropierea în ceea ce privește limba vorbită, apropierea culturală și faptul că noi am trecut prin perioada prin care trece acum Moldova ar ajuta foarte mult investitorii din România dacă s-ar gândi să își extindă afacerile în acea zonă.
  
  
• De ce spun că Fondul de Contragarantare ar putea fi un instrument bun? Pentru că atunci când investești în afara țării ar fi bine să ai acces la finanțare și în țara ta, dar și în țara în care investești, iar BT asigură această platformă atât în România, cât și în Republica Moldova. Știu că prin Asociația Investitorilor Români din Republica Moldova și prin Repatriot, care este partenerul dumneavoastră, se depun eforturi foarte mari pentru a aduce la aceeași masă investitorii din România care doresc să se extindă în Republica Moldova.
  
  
• O altă particularitate: ambasadele, consulatele, vizitele unde România are interes strategic. Este important să înțelegem că atunci când faci o vizită în calitate oficială într-o țară străină e obligatoriu să te întâlnești cu cel puțin un investitor român prezent în acel stat. Am asistat la multe vizite ale unor personalități din stăinătate în Republica Moldova. Au avut grijă când cineva a ajuns în Chișinău să viziteze câte o investiție făcută în Moldova de investitori din țara lor. Același lucru trebuie făcut și de politicienii din România, indiferent de partidul din care fac parte. Este un semnal puternic care se dă, care arată importanța investițiilor făcute în afară, că tot vorbim de expansiune.
  
  
• Legat de finanțarea capitalului autohton sau a antreprenorului român pentru a încuraja expansiunea externă, aici sunt 3 lucruri importante, valabile peste tot: accesul la know-how, la finanțare, predictibilitate economică și fiscală.
  
  
• Accesul la know-how este critic pentru că nu poți să te trezești noaptea să zici: Gata, investesc. Trebuie să ai o strategie, un plan, să ai un produs, să fii campion local. Să ai un istoric în spate și să poți să ai niște proceduri, guvernanță, să poți replica aceste lucruri în mediul în care dorești să investești în afara granițelor.
  
  
• La BT, în ultimii doi ani vedem că produsele cele mai dorite de companii sunt produsele care sunt dedicate capitalului de lucru. E foarte bine că are loc asta, dar companiile trebuie să gândească planuri strategice pe 3-5-10 ani, iar aceste planuri au nevoie de investiții.
  
  
• Vorbeam de trend, de nevoia de a gândi strategic și de a investi ca să crească productivitatea și competitivitatea. Dacă nu facem asta vom rămâne în urmă, iar când va veni consolidarea noi vom fi cei achiziționați, nu vom fi noi cei care putem achiziționa concurența. E important să accesăm liniile de finanțare, în special pe zona de programe investiționale.
  
  
• Programele guvernamentale de ajutorare a Start-up-urilor și IMM-urilor sunt excepționale, beneficiază aproximativ o treime de cerditarea pe care BT o face prin intermediul acestor programe guvernamentale. Ajută foarte mult tinerii antreprenori, dar trebuie să vină partea de educație pe incluziune, pentru a obișnui ca o afacere mică să devină scalabilă.
  
  
• Referitor la soluții alternative, pot fi platformele de tip crowdfunding, private equity, venture capital. Aici e problema: Noi nu avem produs, dar nu pentru că nu îl producem în România, avem companii care reușesc să pună un produs pe masă. Problema e că piața de business angel, de venture capital, de crowdfunding este făcută în așa fel încât fondurile de investiții doar în runda 1 de investiții își permit sau pot să investească printr-o firmă românească. În runda 2, 3, când se pune problema de ridicare de capital, deja se mută problema în alte legislații, la Luxemburg, în Olanda, Marea Britanie, pentru că legislațiile acelea sunt mult mai permisive, iar accesul la finanțare e mai facil. Produse există, avem Bitdefender, de exemplu, dar datorită modului în care rulează lumea sunt nevoiți să își externalizeze firma tocmai pentru a avea acces la acest gen de finanțare.
  
  
• Rămân optimist pentru că perspectivele economice așa cum sunt ele acum sunt încurajatoare pentru business-ul antreprenorial, am acumulat suficientă expertiză pentru a fi pregătiți pentru viitor.